Salut, sunt cineva!

Mă trezesc de dimineață și-mi tot spun ceva :
Ai fii oare tu acea dragoste-a mea? 
Și n-or mai fi zile când nu ne vom mai știi
De astăzi ești a mea, te anunț ca să știi

Te-am cunoscut într-o zi scăldată-n vara
Eram timizi, ce sa zic? Era prima oara
Când ne priveam fără să mai spunem ceva
Atunci era timpu-l să-i spun: Salut, sunt cineva! 

Cineva ce te va-mbrățișa făra-n cetare
Cineva ce-ți va zâmbi fără vreo ezitare
Cineva ce va iubi fără niciun regret
Asculta-mi inima, te vrea încet cu încet.
X2 

Încet cu încet

Acum doi ani ne-am cunoscut din întâmplare
Eram timizi, ce sa zic, nu-i de mirare
Când ne zâmbeam fără să mai șoptim ceva
Aș da orice să mai pot spune :”Tu ești dragostea mea! ”

Acum eu nu mai sunt și-ți cer sa fii iubita 
Să mai zâmbești cuiva măcar o clipa
Să ștergi agale lacrima ce tot mai cade
Iar eu în vise îți voi cere alinare

Încă o dată sa te-mbrățișez făra-ncetare
Încă o dată sa-ti zâmbesc fără vreo ezitare
Încă o dată sa-ti mai pot spune :”eu te iubesc! ”
Încă o dată să ne spunem :”Tu ești tot ce îmî doresc! ”