V.Soll turci (Poemele Valahiei) muzica romaneasca / romanian music

Dinspre Poarta turcă se stârneşte vânt, 
Se încruntă cerul peste al nost` pământ, 
Solii Semilunii vin ca să ne certe, 
Vin cu inimi negre ce nu ştiu să ierte. 

Cu alaiuri multe şi strălucitoare, 
Cu turbane `nalte, aurite-n soare,
Se vede-n ochi voinţa cea rea, 
Când se-ndreaptă iute spre Măria Sa.  

Intră sfruntători şi făr` de onoare 
Şi privesc la Vodă [bad word] ocara-l doare! 
Nu ştiu ce e frica, nu vor să salute, 
De datina vlahă au părut să uite!  

Cât e lumea lume, cât e pământ, 
De acu` nainte, până în mormânt, 
Nu lăsăm turbanul faţă de român, 
Noi suntem stăpânii, el e cel hain!  

Îndrăzneala însă le rămâne-n gât, 
Văd deodată solii, ca-ntr-un vis urât, 
Vodă [bad word] se-ncruntă ca şi toţi boierii 
Ce nu ştiu a tace dacă vrei să-i sperii.  

Intră-n sala mare Andrei Căpitan 
Să aducă cuie, moarte şi ciocan, 
Iar turbanul mândru, de nelepădat, 
Prins e pe vecie cu piroane-n cap!  

Să înveţe dară cei ce nu ştiau, 
Că românii fală şi pe Vodă-l au. 
Să înveţe turcii buna-cuviinţă:
Peste Vodă Ţepeş? Nu e cu putinţă!