Mindruta frumoasa (Orchestra Lautarii)

Mandruta frumoasa,
Floarea mea aleasa,
La noapte la poarta,
Nu iti pui lacata. (bis)

La poarta eu pun zavorul, mai badita,
Ca sa il deschizi cu dorul, bade-al meu,
Sa nu te-auda vecinii, mai badita,
Si sa nu te latre cainii, bade-al meu.

Mandruta nici cainii,
Nici macar vecinii,
Calea nu mi-or tine,
Ca sa vin la tine. (bis)

Stiu bade gura iti place, mai badita,
Nimeni calea nu-ti intoarce, bade-al meu,
De-as pune zece lacate, mai badita,
Ca hotul le-ai sparge toate, bade-al meu.

Focul ce ma frige,
Numai tu-l poti stinge,
Cu a ta gurita,
Boaba de fraguta. (bis)

Ti l-as stinge, ti l-as stinge, mai badita,
Barbatul la piept ma strange, bade-al meu,
Si ma strange cu dulceata, mai badita,
Pana-n zori de dimineata, bade-al meu.

Mandruta la poarta,
De-ai sa iesi o data,
Dragostea furata,
N-o uiti niciodata. (bis)

Du-te bade, alta-ti cata, mai badita,
Ca-s nevasta maritata, bade-al meu,
Si de s-a trezi barbatul, mai badita,
Alearga cu tine satul, bade-al meu.

Dulce-i dragostea furata, dor si dor,
La poarta fara lacata, dor si dor,
Dar unde îi pus zavorul, dor si dor,
O deschide numai dorul, dor şi dor.