Ochiul Inimii (Vîrstele Pămîntului 2010)

fost, cînd nu era, şi cînd era nu a mai fost
Cînd [bad word] şi pămîntul se-ntîlneau,
Omul atingea [bad word] cu mîna 
Şi stele-i cădeau în poală

Poarta făpturilor, din miez de soare, să coboare
Prin rac să intre-n felul firii omeneşti
Şi poarta [bad word]  din miez de ger
Prin corn să se ridice-n firea vidului neant

Din trecut ce nu mai e,
Şi viitor ce nu e încă,
În nod vital, prezentul veşnic,
Ochiul ascuns întoarce
Şi ia în stăpînire timpul întreit

Roua celestă deşteaptă
Simţul eternităţii în grota inimii,
Şi ce-a de-a şaptea rază
Trezeşte ochiul cosmic

Înşiră-n şir, şi opreşte cu oprire
Înşiră-n şir, şi opreşte cu oprire

Din trecut ce nu mai e,
Şi viitor ce nu e încă,
În nod vital, prezentul veşnic,
Ochiul ascuns întoarce
Şi ia în stăpînire timpul întreit

Stăpîn al Regimului Vegetal
Rege peste Regnul Animal
Domn în Tărîmul Mineral
Între foc, pămînt, apă şi aer.

Adună ce e împrăştiat,
Găseşte vorba împietrită,
Pînă vei muri şi vei învia
Slăvit, iubit şi puternic
În cele trei lumi.