Trece vremea omului

Trece vremea spicului
în bătaia vântului. 
Aşa-i roada spicului
iată este, iată nu-i. 

Trece vremea vinului 
în răcoarea beciului. 
Aşa-i gustul vinului
iată este, iată nu-i. 

R1: Lasă plugul brazda deasă, 
Curge apa în izvor
avut o viaţă aleasa, 
dar tot nu mai vreau să mor. 

Trece vremea gândului
de uitarea rostului
Aşa-i miezul gândului
iată este, iată nu-i. 

Trece vremea dorului 
în bătaia bietului. 
Aşa-i focul dorului
iată este, iată nu-i. 

R2: Moara macină făina, 
Pânea creşte în cuptor
avut o viaţă plină
ca tot nu mai vreau să mor. 

Trece vremea omului
În păzirea domnului. 
Aşa-i viaţa omului
iată este, iată nu-i. 

Trece vremea neamului 
în schimbare bietului (?). 
Aşa-i soartea neamului
iată este, iată nu-i. 

R3: Oi, ies să duc la..., 
Cucul cântă în pridvor. 
avut o viaţă lungă, 
ca tot nu maï vreau să mor.