Iată, Eu stau la ușă și bat

R: /: Iată, Eu stau la ușă și bat,
Dac-aude cineva glasul Meu,
Și deschide ușa
Voi intra la el, voi cina cu el,
Și el cu Mine! :/

1. În viața mea, păcatul greu,
Mi-apasă sufletul durere.
Nu-i nimeni pe acest pământ
Să-mi poată da o mângâiere..
În noaptea grea, doresc ceva
Iar sufletul mereu suspină,
Spunându-mi că la ușa mea
Stă Cineva, să-mi dea lumină!

2. Un glas duios, mă cheamă blând,
În piet eu simt o tresăltare..
Mă iau fiori la glasul Său,
În suflet am o cercetare.
La ușa mea e Cineva,
Iar glasul Lui mereu mă-ndeamnă:
„Grăbește-te ca să-mi deschizi,
Primește-Mă, și să n-ai teamă!” 

3. Mai fac un pas, și-o să-I deschid,
Și-o să-L primesc cu drag în casă.
Lumina Lui va lumina,
mea întunecată viață!
Acum deschid, ce minunat! 
O rază îmi [bad word] n casă
Și se revarsă zorile,
În inimă e dimineață!